Bugetul total este de 1.500.000 de euro, iar subventia acordata unui proiect individual variaza intre 50.000 si 250.000 de euro. Contributia financiara a Comisiei nu poate depasi 70% din totalul costurilor eligibile ale proiectului.

Vor fi acceptate propunerile care iau in considerare domeniul cultural in sens larg. Cu alte cuvinte, sunt eligibile atat domeniile artelor spectacolului, al artelor vizuale, al patrimoniului cultural si arhitectural si al literaturii, cat si industriile culturale – sectoare care combina creatia, productia si marketingul bunurilor si serviciilor si a caror trasatura particulara este caracterul intangibil al continutul lor cultural, in general plasat sub incidenta dreptului de autor (tiparituri, multimedia, presa, productie de cinema, productie fonografica si de materiale audiovizuale, mestesuguri si design).

Vor fi sprijinite acele proiecte care vizeaza consolidarea si dezvoltarea initiativelor de mobilitate si rezidente artistice sau care genereaza noi programe de colaborare in acest domeniu, inclusiv noi formate sau alte experiente structurate de mobilitate, inclusiv rezidente artistice. Vor avea prioritate acele proiecte ce dovedesc o puternica dimensiune europeana, au o abordare ce mizeaza pe dezvoltarea mobilitatii si faciliteaza accesul unor noi grupuri tinta si a unor noi arii geografice la mobilitate.

Până în 2004 programele Centrului au fost organizate potrivit concepţiei şi experienţei specialiştilor proprii, uneori cu consultarea direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor. Condiţiile de derulare a acestor programe au fost departe de cele dorite, Centrul a urmărit să suplinească lipsa laboratorului propriu, a aparaturii şi a tehnicii necesare activităţilor practice, apelând la interesul şi înţelegerea directorilor şi a specialiştilor din muzeele cu astfel de dotări. Pe lângă asigurarea condiţiilor logistice, pregătirea formatorilor a fost şi continuă să fie o problemă serioasă pentru instituţiile care doresc să asigure o formare de calitate în acest domeniu.

Teatrul National Radiofonic va invita luni, 7 decembrie 2009, ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucuresti, unde va avea loc auditia spectacolului “Coaforul cantaretei chele” de Miloš Nikolić, traducere de Simeon Lazareanu.

Adaptarea radiofonica si regia artistica: Mihai Lungeanu.

Premiera radiofonica a spectacolului va avea loc joi, 10 decembrie 2009, ora 19.00, la Radio Romania Cultural.

Spectacolul este realizat pornind de la un text dramatic scris in amintirea lui Eugène Ionesco si se incadreaza intr-un amplu program cultural dedicat centenarului nasterii marelui dramaturg. Reamintim ca anul 2009 a fost denumit de catre UNESCO Anul International Eugene Ionesco.

In “Coaforul cantaretei chele” de Miloš Nikolić, jocul cu absurdul ionescian capata valente inedite, procedeele teatrale sunt inteligent evidentiate, grotescul este impins spre efecte patetice. Textul reia motive dramatice din celebra piesa ionesciana “Cantareata cheala”; tonul conversatiei este pe alocuri acela din salonul sotilor Smith; personajele preiau replici, atitudini, reactii ale eroilor lui Ionesco, insa cauta sa le duca mai departe, sa le comenteze, sa se distanteze de ele si apoi din nou, ca intr-un cerc magic, sa si le apropie…

Spectacolul radiofonic regizat de Mihai Lungeanu accentueaza demontarea mecanismelor dramatice, discontinuitatea, derizoriul, nonsensul, senzatia de incomunicabilitate… Paradoxurile si contradictiile din piesa sunt puse in pagina in chip insolit, bizareria si caricatura capata forme auditive iconoclaste, jocul cu efectele sonore amplifica burlescul.

In distributie: Virgil Ogasanu (in rolul Coaforului – un raisonneur, un insotitor pe parcursul intregii reprezentatii), Adriana Trandafir, Alexandru Georgescu, Virginia Mirea, Constantin Cojocaru, Catalina Mustata, Mihai Bisericanu, Florin Anton.

„Premiul LUX este o iniţiativă tânără, de la care Parlamentul aşteaptă mult. Vrem ca cinematograful să provoace dezbateri asupra unor subiecte care atrag atenţia publică în statele membre şi să pună întrebări relevante pentru noi toţi, relevante şi pentru Parlament“, a spus preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în timpul ceremoniei.Regizorul Philippe Lioret a spus: „impactul pe care filmul l-a avut în societatea franceză m-a făcut să evoluez. Am început cineaşti şi am sfârşit cetăţeni“.Filmul a fost ales de deputaţii europeni, care au votat asupra filmelor finaliste: „Piese estice“ de Kamen Kalev (Bulgaria, Suedia), „Sturm“ (Furtuna), de Hans-Christian Schmid (Germania, Danemarca, Olanda) şi „Welcome“ (Bun venit) de Philippe Lioret (Franţa).

Subtitluri în 23 de limbi

Premiul LUX, a cărui valoare este de 87.000 de euro, va finanţa subtitrarea filmului câştigător în toate cele 23 de limbi oficiale ale UE.Parlamentul European acordă Premiul LUX anual, din 2007, pentru sprijinirea industriei europene a filmului. În acest fel, deputaţii europeni doresc înlăturarea obstacolelor de limbă care împiedică de multe ori difuzarea filmelor peste hotare.

Conceput ca un duplex, evenimentul este organizat de Editura „Princeps Edt” din Iaşi şi Uniunea Scriitorilor din Moldova, sub egida primăriilor Chişinău şi Iaşi, a muzeului Literaturii Române din Iaşi şi a Asociaţiei Culturale „Feed Back”.
Festivalul a debutat vineri cu un te deum la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”, după care a avut loc o depunere de flori la mormântul poetului în Cimitirul de pe strada Armenească din capitală.

Acţiunea a continuat pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ştefan Cel Mare şi Sfânt”. Moderatorul, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, acad. Mihai Cimpoi, a spus că festivalul îşi propune o mai bună cunoaştere a personalităţii şi operei lui Grigore Vieru. Prezent la momentul de inaugurare a Festivalului, viceprim-ministrul Ion Negrei a remarcat în mod deosebit că Grigore Vieru a fost personalitatea care a contribuit la deşteptarea noastră naţională.

Gheorghe Nichita, primarul de Iaşi, a vorbit despre lecţia de patriotism, curaj, bărbăţie şi omenie pe care ne-a dat-o Vieru şi pe care trebuie să o învăţăm cu toţii. Primarul a anunţat că o stradă din Iaşi va purta numele poetului basarabean. La rândul său, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, şi-a exprimat convingerea că nimeni şi nimic nu vor putea opri dăinuirea şi pătrunderea în inimile şi sufletele tuturor generaţiilor a operei lui Grigore Vieru.

Oaspetele de onoare al manifestării, poetul Adrian Păunescu, a spus că Grigore Vieru a fost învăţătorul său de libertate şi de Basarabia. „Sunt fericit că pot vorbi liber la Chişinău, pe Aleea Clasicilor”, a mai declarat el.
În aceeaşi zi, la Uniunea Scriitorilor a fost inaugurată expoziţia de carte, grafică, afişe şi fotografii „Grigore Vieru”. Aici au avut loc lansări de carte, un spectacol muzical pe versurile poetului, precum şi simpozionul „Grigore Vieu, poet al spaţiului românesc”.

Festivalul a continuat duminică la Iaşi cu lansări de carte, recitaluri de poezie, cu spectacolul „Strigat-am către tine”. Manifestările se vor încheia astăzi, la Iaşi, cu decernarea premiilor Festivalului Internaţional de poezie „Grigore Vieru”, ediţia I.

Olga Gonciarova-fost director al Biroului de informatii interetnice a mentionat ca in cadrul Festivalului in aceasta zi si-au demonstrat cultura  nationala,obiceiurile..si traditiile moldoveni,ucraineni,rusi,belorusi,gagauzi,romi,greci etc.

Nicu Cebotari -participant la festival:”sint foarte multumit de aceasta sarbatoare…mi-am demonstrat tsalentul tuturor,si oamenii au apreciart munca mea de ania de zile.

Evenimentul a inceput la 10 dimineata cu depuneri de flori la monumentul lui Stefan Cel Mare din centrul capitalei